social exclusion

Articole

Mai multă putere de decizie pentru minorităţile lingvistice prin intermediul tehnologiei: în ce direcţie ne îndreptăm?

23 Aprilie 2010
Termenul de „Epocă a informaţiei” a fost atribuit perioadei în care trăim datorită faptului că tehnologia şi internetul schimbă neîncetat felul în care oamenii lucrează, învaţă, îşi petrec timpul liber şi interacţionează unii cu ceilalţi. În acelaşi timp, accesul la aceste mijloace de interacţiune nu este întotdeauna egal – fie că se datorează lipsei de experienţă, de cunoştinţe sau de acces economic.
Viteza cu care se produc aceste schimbări – căreia i se adaugă şi senzaţia de consecinţe nesigure – poate da naştere sentimentului că aceste schimbări sociale rapide nu pot fi controlate şi că ele pot duce la o posibilă fragmentare socială. În această situaţie, părţile implicate în domeniul educaţiei trebuie să reflecteze foarte serios la modul în care şcoala poate face faţă acestor provocări.

Acest articol va rezuma, mai întâi, modul în care a fost folosită noţiunea de coeziune socială în cadrul politicilor sociale şi educaţionale, punând accentul în mod deosebit pe două aspecte esenţiale care se evidenţiază: egalitatea socială şi educaţia ca o reţea pentru coeziune socială. În continuare, articolul se apleacă asupra felului în care învăţământul poate accepta provocarea de eliminare a inegalităţii sociale şi de promovare a coeziunii sociale, continuând cu o analiză ce priveşte un grup dezavantajat în mod potenţial, şi anume vorbitorii de limbi minoritare. În UE se discută despre modul în care sunt percepute grupurile lingvistice minoritare şi au fost schiţate, în linii mari, dezavantajele educaţionale potenţiale şi excluderea socială cu care acestea se pot confrunta.

În continuare sunt prezentate modurile în care Învăţarea Asistată de TIC (Technologically Enhanced Learning - TEL) poate fi pusă în aplicare pentru a îndrepta aceste posibile riscuri. Acest capitol include o întrebare privind „separarea digitală” şi ceea ce înseamnă ea pentru grupurile lingvistice minoritare; este luată, de asemenea, în discuţie importanţa folosirii tehnologiilor pentru ca publicul „tradiţional” să devină conştient de aceste chestiuni asociate educaţiei minorităţilor lingvistice (inclusiv promovarea numeroaselor avantaje ale practicilor multilingvistice pentru societate). Sunt prezentate câteva exemple de practici TEL folosite pentru diminuarea inegalităţii educaţionale în cadrul grupurilor lingvistice minoritare. În încheiere, articolul pune în discuţie rolul TEL în practicile de predare, de formare a profesorilor şi în ceea ce priveşte resursele continue în vederea dezvoltării profesorilor.