Promovarea mobilităţii în învăţare a viitorilor angajaţi: experimente privind stagiile virtuale în cadrul unor acorduri între universităţi şi întreprinderi

Acest articol vorbeşte despre experimente din mai multe ţări privind accesul la munca la distanţă facilitat de noile tehnologii, ca o contribuţie la învăţarea la locul de muncă şi la mobilitatea profesională a studenţilor. Întrebarea-cheie este: cum ar trebui să fie organizate stagiile virtuale astfel încât să contribuie la dezvoltarea competenţelor profesionale?

În articol se vorbeşte mai întâi despre contribuţia stagiilor tradiţionale şi după aceea despre punctele forte şi slăbiciunile celor virtuale. În continuare, sunt luate în discuţie module pilot de aranjamente virtuale (la locul de muncă). Universităţile tradiţionale experimentează stagiile virtuale în cursuri în campus şi programe de studii, în cadrul învăţării auto-organizate, în timp ce universităţile deschise experimentează stagiile virtuale la distanţă, în cadrul învăţării socio-colaborative şi în reţea. Ulterior sunt descrise rezultatele diferitelor organizări, avantajele şi dezavantajele acestora. Sunt formulate concluzii finale privind dezvoltarea competenţelor profesionale ale studenţilor, didactica implementată şi tehnologia aplicată.